Luna octombrie dedicată persoanelor care au ADHD!

 Știați că luna octombrie este dedicată conștientizării ADHD? Scopul principal al acestui eveniment este acela de a ajuta publicul larg să cunoască mai multe despre această condiție, dar și de a încuraja persoanele care au ADHD șă își serbeze modul unic de a fi!

    Dacă sunt printre dumneavoastră persoane care nu cunosc foarte multe despre acest subiect, încerc să schițez o scurtă introducere în această temă. Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (cunoscută în limba engleză sub denumirea de Attention-deficit/hyperactivity disorder, pe scurt ADHD), reprezintă o condiție de neurodezvoltare care însoțește persoana ce are această condiție pe tot parcursul vieții sale. Încă de la început este important de înțeles faptul că ADHD nu reprezintă o boală! Termenul neurodezvoltare este utilizat de către specialiștii din domeniul sănătății mintale pentru a explica faptul că organismul unor persoane (și implicit neurofiziologia acestor persoane) se poate dezvolta într-un mod relativ diferit față de felul în care se dezvoltă organismul populației generale. Astfel, dacă boala este o disfuncție a unui organ ce a funcționat inițial normal, o condiție de nerodezvoltare reprezintă un parcurs normal de funcționare și de dezvoltare, care diferă puțin de traiectul de creștere și dezvoltare al majorității. Așadar, persoanele cu ADHD au un traiect de dezvoltare și implicit o neurofiziologie perfect funcțională, dar diferită de cea a majorității persoanelor. Dificultățile apar pentru că persoanele care au o condiție de neurodezvoltare sunt nevoite să se adapteze într-o societate croită după tiparul persoanelor neurotipice [acest fapt este explicat de ipoteza decalajului evolutiv, sau în limba engleză: evolutionary mismatch hypothesis, care, în esență, postulează că oamenii au evoluat în medii care diferă radical de cele pe care le experiențiem în prezent; în consecință, trăsăturile ce erau cândva avantajoase pot fi acum „nepotrivite” sau ,,decalate” față de cerințele vieții contemporane (Lea et al., 2023)].

    La fel ca în cazul tulburării de spectru autist (cunoscută în limba engleză sub denumirea de Autism Spectrum Disorder, pe scurt ASD) ADHD nu poate fi identificată după aspectul sau fizionomia persoanei, ci este deductibilă din tiparul comportamental al respectivei persoane. În general, persoanele care au ADHD sunt caracterizate de următoarele trei elemente ce le pot afecta funcționarea adaptativă din viața de zi cu zi: a. o lipsă de atenție care nu survine pe fondul neînțelegerii sau din dorința de sfidare, manifestată prin abaterea de la sarcini, dificultatea de rămâne concentrat/ă, lipsă de consecvență și dezorganizare; b. hiperactivitate, adică un nivel de activitate motorie excesivă, uneori evidențiată sub forma unei neliniști extreme; și c. impulsivitate, caracterizată de dorința de recompensă imediată, predispoziția de a lua decizii importante ad-hoc fără a considera posibilele consecințe pe termen lung și dificultatea de a întârzia obținerea satisfacției (American Psychiatric Association, 2022) (Notă: aceste elemente sunt doar descriptive. Atribuirea diagnosticului de ADHD este realizată de către medicul specialist, în urma unui raport de evaluare realizat de psihologul clinician.) O componentă foarte importantă a acestei condiții vizează afectarea funcțiilor executive, precum capacitatea de planificare, luarea deciziilor, concentrarea, controlul atenției, controlul emoțional, și altele.

    Trebuie știut și faptul că ADHD nu călătorește singur. Persoanele care au această condiție pot suferi de alte dificultăți psihologice, precum: tulburări ale dispoziției, ca de exemplu episodul depresiv major; tulburări emoționale din spectrul anxietăților; probleme legate de somn; dificultăți de învățare, ca de exemplu discalculia; tulburări ale controlului impulsului și abuzul de substanțe (Kooij et al., 2012). De aceea, este important pentru persoanele care știu sau bănuiesc că au ADHD să beneficieze de suport psihoterapeutic atât pentru tratarea acestor posibile dificultăți, cât și pentru a evita să se confrunte cu acestea. Ca de fiecare dată, prevenția psihoterapeutică este preferabilă intervenției psihoterapeutice. 

    Este important să nu ne speriem și să ne activăm curajul! Iată doar câteva dintre punctele forte și resursele psihologice de care beneficiază persoanele care au ADHD. În general, acestea dispun de un nivel ridicat de energie ceea ce le facilitează implicarea în activități solicitante din punct de vedere fizic și mental. Fie că ești atlet de performanță sau medic cu multe gărzi este posibil ca și tu să fi susținut în cariera ta de acest aspect al ADHD-ului. De asemenea, oamenii care au ADHD tind să fie firi spontane și dezinvolte care interacționează ușor cu ceilalți, reușind astfel să își facă ușor noi prieteni. Mai mult, în virtutea experiențelor de viață, cei ce au ADHD pot deveni persoane foarte empatice și pline de compasiune, fiind entuziasmate de oportunitatea de a oferi ajutor. De asemenea, tocmai pentru că știu cât de dificil este să fi respins/ă, persoanele cu ADHD pot lega prietenii autentice pe viață.

    În plus, persoanele ce au ADHD se pot hiperfocusa pe o anumită sarcină (termenul în limba engleză este hyperfocus). Acest lucru înseamnă că ei se pot concentra atât de intens pe o sarcină încât s-ar putea să nu observe lumea din jurul lor (Hupfeld et al., 2019). Astfel, au avantajul că atunci când li se acordă o sarcină, persoanele cu ADHD pot lucra până la finalizarea acesteia, fără a-și întrerupe concentrarea.

    Totodată, unele studii indică faptul că persoanele care au ADHD dispun de un nivel mai crescut de creativitate, comparativ cu persoanele care nu au ADHD, primii având capacitatea de a elabora mai multe idei originale menite să rezolve probleme ambigue (White & Shah, 2006).

    La final, sper că acest articol îmbogățește cunoștințele tale despre ceea ce înseamnă ADHD și te îndeamnă să afli mai mult despre acest subiect. În special, sper că vom deveni cu toții mai deschiși față de ADHD, întrucât acesta este o condiție ce se manifestă variat (motiv pentru care poate fi mai dificil de identificat chiar și de către profesioniști) și care se întâlnește la un număr mare de persoane în România. Cineva cu ADHD ar putea fi prietenul tău care se entuziasmează foarte tare de fiecare dată când îi propui să vă apucați de ceva nou, deși este deja implicat în foarte multe proiecte și activități; poate fi o prietenă foarte empatică, spontană și creativă, dar care nu reușește niciodată să vină la timp atunci când vă stabiliți o oră de întâlnire; poate fi colegul din ultima bancă ce nu poate aproape niciodată să stea liniștit și să asculte lecția; poți fi chiar tu, cel sau cea care citește aceste cuvinte. Să avem cu toții curajul să discutăm despre ADHD, să cerem ajutor în gestionarea ADHD-ului și să ne bucurăm mai mult de unicitatea și diversitatea pe care o aduc persoanele ce au ADHD!

Bibliografie

American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th., text rev). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425787

Hupfeld, K. E., Abagis, T. R., & Shah, P. (2019). Living “in the zone”: Hyperfocus in adult ADHD. ADHD Attention Deficit and Hyperactivity Disorders, 11(2), 191–208. https://doi.org/10.1007/s12402-018-0272-y

Kooij, J. J. S., Huss, M., Asherson, P., Akehurst, R., Beusterien, K., French, A., Sasané, R., & Hodgkins, P. (2012). Distinguishing Comorbidity and Successful Management of Adult ADHD. Journal of Attention Disorders, 16(5_suppl), 3S-19S. https://doi.org/10.1177/1087054711435361

Lea, A. J., Clark, A. G., Dahl, A. W., Devinsky, O., Garcia, A. R., Golden, C. D., Kamau, J., Kraft, T. S., Lim, Y. A. L., Martins, D. J., Mogoi, D., Pajukanta, P., Perry, G. H., Pontzer, H., Trumble, B. C., Urlacher, S. S., Venkataraman, V. V., Wallace, I. J., Gurven, M., … Ayroles, J. F. (2023). Applying an evolutionary mismatch framework to understand disease susceptibility. PLOS Biology, 21(9), e3002311. https://doi.org/10.1371/journal.pbio.3002311

White, H. A., & Shah, P. (2006). Uninhibited imaginations: Creativity in adults with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder. Personality and Individual Differences, 40(6), 1121–1131. https://doi.org/10.1016/j.paid.2005.11.007