De ce să mergi la psiholog atunci când un medic îți recomandă aceasta?

Când doriţi să mergeţi la medic, faceţi acest lucru pentru a vă investiga starea de sănătate sau pentru a vă trata o boală. De cele mai multe ori, aveţi în minte un "scenariu" sau un "ghid" funcție de care vă imaginaţi ce va presupune interacțiunea cu medicul și cum va decurge aceasta. Totuși, puteţi fi surprinși de posibilitatea ca medicul să vă propună să vă vedeţi și cu un psiholog în vederea clarificării unui diagnostic sau pentru a beneficia de un alt serviciu de sănătate adjuvant al tratamentului pe care deja îl urmaţi.

    Deși această propunere v-ar putea părea bizară, o astfel de conduită reprezintă un lucru obișnuit în țările din lumea occidentală. Practica tot mai frecventă a medicilor de la noi de a extinde utilitatea serviciilor de sănătate prin colaborarea cu un psiholog face parte din demersul de a alinia sistemul național de sănătate la standardele din Uniunea Europeană și SUA.

    Iată în continuare răspunsul la întrebarea din titlul acestui articol, încercând să conturez un răspuns pentru oricare din următoarele categorii amintite mai jos.

    În cazul în care vă confruntați cu o condiție din spectrul tulburărilor psihiatrice, este important să știți faptul că medicul dumneavoastră v-ar putea recomanda să apelați la serviciile unui psiholog chiar înainte de începerea tratamentului psihofarmacologic sau în concordanță cu acesta. O astfel de alegere are la bază faptul că psihoterapia și consilierea psihologică reprezintă prima modalitate de intervenție în tratarea majorității tulburărilor psihopatologice (Royal College of Psychiatrists, 2024), tocmai pentru a preveni posibilele efecte negative ale medicației psihiatrice. Cercetările realizate pe un număr mare de respondenți arată că, în cazul majorității tulburărilor psihice, intervenția psihoterapeutică și tratamentul medicamentos sunt aproximativ la fel de eficiente, iar utilizarea concomitentă a celor două terapii, cea psihologică și cea farmacologică, reprezintă în general cea mai bună opțiune (Huhn et al., 2014; Leichsenring et al., 2022). Alte studii indică faptul că beneficiile obținute în urma psihoterapiei tind să dureze mai mult timp în comparaţie cu tratamentele pur psihiatrice (American Psychological Association, 2013). Puteţi astfel observa cât de importantă este intervenția psihologică în contextul confruntării cu o tulburare psihopatologică și puteţi înțelege motivul rațional pentru care un medic ar dori includerea serviciilor oferite de psiholog pentru binele pacienților.

    Dacă suferiți din pricina oricărei alte condiții medicale, este important să cunoașteți faptul că serviciile psihologice de consiliere și de psihoterapie reprezintă o componentă importantă a tratamentului, care aduce alte beneficii pe lângă cele oferite de tratamentele medicale. Psihologii ce fac parte din cadrul unei echipe de tratament interdisciplinare, vin în sprijinul pacienților afectați de varii probleme de sănătate, mai ales în cazul celor care se confruntă cu boli din domeniul neurologic, endocrinologic, oncologic, imunologic, cardiologic, bolilor de nutriţie, nefrologic și dializă, sănătatea reproducerii. De asemenea, specialiștii în comportamentul uman oferă intervenții psihologice de sănătate precum: managementul durerii, reabilitare cardiovasculară, dezvoltarea și menținerea igienei somnului, managementul greutății, reabilitarea pulmonară, pentru a numi doar câteva dintre acestea. Utilitatea serviciilor oferite de către psihologi este cu atât mai importantă cu cât un număr considerabil de studii indică faptul că pacienții afectați de diverse boli fiziologice se confruntă și cu dificultăți emoționale semnificative (Nezu et al., 2013). În asentiment cu celebra deviză care ne spune că este important să ai o minte sănătoasă  într-un corp sănătos, menționăm că intervențiile psihoterapeutice sunt eficiente atât în tratarea tulburărilor psihiatrice care se manifestă prin simptome fiziologice (Koelen et al., 2014), cât și în abordarea dificultăților psihologice survenite pe fondul bolilor (Akyirem et al., 2022; Konstantopoulou & Karaivazoglou, 2020), îmbunătățind echilibrul psihic al pacienților ce se confruntă cu diverse condiții medicale. Nu uitaţi că psihologul este profesionistul care prin deontologia sa urmărește binele persoanei cu care lucrează, căutând să stabilească  cu aceasta o relație bazată pe egalitate, respect și încredere, prin care să sprijine clientul pe tot parcursul procesului psihoterapeutic.

    Dacă doriți să vă verificați sănătatea din punct de vedere neuropsihologic, pentru a preveni sau pentru a depista de timpuriu o posibilă boală neurodegenerativă, precum: boala Alzheimer, boala Parkinson și nu numai, medicul dumneavoastră ar putea să vă recomande să faceți o evaluare neuropsihologică preliminară. Acest serviciu psihologic oferă o perspectivă asupra sănătății funcțiilor psihice ale pacientului, ajutând medicul în evaluarea și identificarea unei posibile boli. Recunoașterea timpurie a unei astfel de condiții facilitează accesul la tratament și conferă pacientului mai mult timp pentru a gestiona schimbările ce apar pe fondul bolii. În general, medicul neurolog sau medicul de familie v-ar putea recomanda să apelați la acest serviciu psihologic dacă vă confruntați cu probleme de memorie sau cu alte dificultăți observabile precum: schimbări semnificative la nivel de personalitate, stare puternică de tristețe, agravarea semnificativă a unei boli cronice fără explicații și căderi sau probleme de echilibru (Alzheimer’s Association, 2024). În Statele Unite, persoanele asigurate medical beneficiază de o astfel de evaluare neuropsihologică preliminară o dată pe an! (Medicare Interactive, 2024)

    Sper astfel că acest articol lămurește motivele variate pentru care un medic v-ar putea sugera să apelaţi la serviciile oferite de un psiholog, încurajându-vă să dați curs acestei sugestii ce are potențialul major de a vă îmbunătăți semnificativ sănătatea.

Sursa imagine:

Copilot Designer AI. (2024, February 13). OIG3.1sNMsg70HTLaABzbbD31 (1024×1024). https://th.bing.com/th/id/OIG3.1sNMsg70HTLaABzbbD31?pid=ImgGn

Huhn, M., Tardy, M., Spineli, L. M., Kissling, W., Förstl, H., Pitschel-Walz, G., Leucht, C., Samara, M., Dold, M., Davis, J. M., & Leucht, S. (2014). Efficacy of Pharmacotherapy and Psychotherapy for Adult Psychiatric Disorders: A Systematic Overview of Meta-analyses. JAMA Psychiatry, 71(6), 706. https://doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2014.112

Megan. (2021, October 10). BPS-Model-1-1024x791.jpg (1024×791). Washington University School of Medicine. https://surgery.wustl.edu/wp-content/uploads/2021/10/BPS-Model-1-1024x791.jpg

Bibliografie:

Akyirem, S., Forbes, A., Wad, J. L., & Due-Christensen, M. (2022). Psychosocial interventions for adults with newly diagnosed chronic disease: A systematic review. Journal of Health Psychology, 27(7), 1753–1782. https://doi.org/10.1177/1359105321995916

Alzheimer’s Association. (2024). Cognitive Screening and Assessment. Alzheimer’s Disease and Dementia. https://alz.org/professionals/health-systems-medical-professionals/cognitive-assessment

American Psychological Association. (2013). Recognition of psychotherapy effectiveness. Psychotherapy, 50(1), 102–109. https://doi.org/10.1037/a0030276

Huhn, M., Tardy, M., Spineli, L. M., Kissling, W., Förstl, H., Pitschel-Walz, G., Leucht, C., Samara, M., Dold, M., Davis, J. M., & Leucht, S. (2014). Efficacy of Pharmacotherapy and Psychotherapy for Adult Psychiatric Disorders: A Systematic Overview of Meta-analyses. JAMA Psychiatry, 71(6), 706. https://doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2014.112

Koelen, J. A., Houtveen, J. H., Abbass, A., Luyten, P., Eurelings-Bontekoe, E. H. M., Van Broeckhuysen-Kloth, S. A. M., Bühring, M. E. F., & Geenen, R. (2014). Effectiveness of psychotherapy for severe somatoform disorder: Meta-analysis. British Journal of Psychiatry, 204(1), 12–19. https://doi.org/10.1192/bjp.bp.112.121830

Konstantopoulou, G., & Karaivazoglou, K. (2020). Evidence-based psychotherapeutic interventions in patients suffering from chronic physical diseases. Journal of the Medical Society of Western Greece and Peloponnesus, 39(3), 152–157.

Leichsenring, F., Steinert, C., Rabung, S., & Ioannidis, J. P. A. (2022). The efficacy of psychotherapies and pharmacotherapies for mental disorders in adults: An umbrella review and meta‐analytic evaluation of recent meta‐analyses. World Psychiatry, 21(1), 133–145. https://doi.org/10.1002/wps.20941

Medicare Interactive. (2024). Annual Wellness Visit—Medicare coverage. Medicare Interactive. https://www.medicareinteractive.org/get-answers/medicare-covered-services/preventive-services/annual-wellness-visit

Nezu, A. M., Nezu, C. M., & Geller, P. A. (Eds.). (2013). Handbook of psychology. 9: Health psychology (2. ed). Wiley.

Royal College of Psychiatrists. (2024). NICE guidelines on mental health topics developed by NCCMH for NICE | Royal College of Psychiatrists. Www.Rcpsych.Ac.Uk. https://www.rcpsych.ac.uk/improving-care/nccmh/clinical-guideline-development/nice-guidelines