Să discutăm despre fobii - Informații generale și câteva exemple mai puțin cunoscute.

Vi s-a întâmplat vreodată să vă temeți de ceva foarte, foarte tare? Atât de tare încât să vă doriți să nu mai aveți niciodată de-a face cu respectivul obiect sau cu respectiva situație? Să aveți o frică atât de puternică, încât să vă organizați programul și activitatea pentru a evita respectivul factor ce vă cauzează stres? Posibil ca cei apropiați să fi observat acest lucru, chiar să vă fi spus că temerea pe care o aveți este exagerată, ori poate ați constatat același lucru și dumneavoastră, însă cumva aveți credința că nu puteți face față respectivului stimul și că singura alternativă este evitarea... Dacă vă identificați cu unul sau cu mai multe din aspectele menționate, este posibil să aveți o fobie.

ZOOPHOBIA - Imagine realizată de artistul John Vassos.

    Să încercăm să înțelegem acest concept? În primul rând, mulți oameni au diferite frici ori temeri în funcție de experiențele de viață și de personalitate. Astfel de temeri sunt comune. Când discutăm despre o fobie, lucrurile se situează la un alt nivel. Aceasta reprezintă: frica disproporționată sub aspect sociocultural sau față de pericolul real reprezentat de o anumită situație, obiect sau activitate (de exemplu, înălțimi, câini, apă, sânge, condusul mașinii, zborul), care, în consecință, este fie evitată cu strășnicie, fie suportată printr-o suferință marcantă (American Psychiatric Association, 2022). Altfel spus, această temere este exacerbată fie prin raportare la pericolul obiectiv reprezentat de respectivul stimul (de exemplu, stomatologii, păianjenii, lifturile, zborul, vederea sângelui etc), fie prin raportare la contextul în care se află persoana în cauză (de exemplu, nu ar fi neobișnuit ca unei persoane aflate într-o zonă de război să îi fie extrem de frică la auzul unei explozii). Astfel, persoanele afectate caută să păstreze distanța față de respectiva situație, obiect sau activitate, ori, atunci când acest lucru nu este posibil, se confruntă cu un disconfort major.

    În general, fobiile se dezvoltă pe fondul unei stări difuze de anxietate, implicând aproape inevitabil o anumită tensiune afectivă intruzivă. Tocmai din dorința de a scăpa de această stare de disconfort, multe din persoanele afectate caută să evite cu orice preț factorul fobic, însă anxietatea nu poate fi suprimată decât momentan, iar această strategie tinde să sporească severitatea fobiei în timp (Trifu, 2017).

    Cel mai probabil, mulți dintre dumneavoastră au auzit despre următoarele tipuri de fobii, precum:

Claustrofobia reprezintă frica exacerbată de spații închise.

Acrofobia este teama patologică de locuri înalte.

Agorafobia înseamnă temerea exacerbată față de oricare minimum două din următoarele situații: a fi în spații închise și/sau în spații deschise, a aștepta la rând, a folosi transportul public, a fi departe de casă de unul/una singură.

Germofobia reprezintă teama patologică de germeni, bacterii, murdărie, contaminare și infecție.

CLAUSTROPHOBIA - Imagine realizată de artistul John Vassos.

    Iată și alte câteva tipuri de fobii mai puțin cunoscute, dar care pot fi la fel de problematice:

Aichmofobia este temerea patologică de obiecte ascuțite (cum ar fi foarfecele, cuțitele, acele și creioanele).

Ofidiofobia (sau ophiofobia) înseamnă o frică extremă și copleșitoare față de șerpi. Uneori este denumită prin termenul general de herpetofobie, adică fobia de reptile.

Catotrofobia (cunoscută și sub numele de eisoptrofobia) este frica exacerbată de oglinzi sau teama patologică de a te vedea reflectat/ă într-o oglindă.

Scopofobia reprezintă temerea patologică a persoanei afectate de a atrage atenția asupra sa, adesea însoțită de îngrijorarea severă că alți oameni se uită atent sau se holbează la persoana în cauză.

Tanatofobia este teama persistentă și irațională de moarte. Aceasta se poate concentra asupra morții proprii sau asupra decesului posibil al unei persoane apropiate, fiind adesea asociată cu ipohondria.

NECROPHOBIA - Imagine realizată de artistul John Vassos.

Hidrofobie reprezintă frica intensă de apă, având ca rezultat evitarea activităților care implică apa, cum ar fi înotul, băutul sau spălatul pe mâini. De asemenea, aceasta pare la om ca un simptom caracteristic al rabiei (Tongavelona et al., 2018).

Nictofobia este o teamă intensă și irațională de spații întunecate, cunoscută mai popular ca și teama de întuneric.

Nomofobia reprezintă un concept mai nou, ce face parte dintr-o serie de fobi (aparent) specifice vieții contemporane, cunoscute și sub numele de techno-fobii. Termenul de nomofobie este folosit pentru a descrie starea psihologică în care oamenii se tem să nu fi rămas fără telefonul mobil sau să nu fi fost deconectați de la spațiul virtual. Cuvântul nomofobia provine de la sintagma din limba engleză ,,NO MObile PHone PhoBIA”.

Ereutofobia implică o teamă profundă și irațională de a roşii în public, fiind însoțită adesea de emoții precum rușine și anxietate socială.

Monofobia (cunoscută și sub următoarele denumiri: autofobie, izolofobie sau eremofobie) înseamnă teama exacerbată față de sine, ori față de posibilitatea de a fi singur, izolat, abandonat sau ignorat.

MONOPHOBIA - Imagine realizată de artistul John Vassos. 

Coulrofobia sau frica exacerbată de clauni, constituie un fenomen psihologic mai puțin înțeles, deși s-ar părea că prezintă o prevalență ridicată la nivelul populației generale (Tyson et al., 2023).

    Multe persoane adulte ce se confruntă cu o fobie pot considera că nu vor reuși să scape niciodată de temerea lor și că singura alternativă este evitarea, însă acest lucru poate deveni covârșitor atunci când o anumită fobie îngreunează desfășurarea activităților cotidiene și a sarcinilor vieții noastre. De exemplu, poate ați auzit de persoane care refuză să se apropie de marginea balconului fiindcă se tem de înălțimi, ori cunoscuți care preferă să nu folosească liftul întrucât se tem de spațiile închise. Unele persoane chiar aleg în mod eronat să abuzeze de pastile pentru a face față stresului cauzat de o situație fobică, probabil că una dintre cel mai cunoscute astfel de situații o reprezintă zborul cu avionul. 

    Este important de știut că fobiile pot fi abordate psihoterapeutic cu succes (Leahy et al., 2012; Sauerheber & Bitter, 2014) și că odată tratate, șansele ca dificultățile să mai revină scad considerabil.

Bibliografie:

American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed., text rev.). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425787

Leahy, R. L., Holland, S. J., & McGinn, L. K. (2012). Treatment plans and interventions for depression and anxiety disorders (2nd ed). Guilford Press.

Sauerheber, J. D., & Bitter, J. R. (2014). Anxiety and Obsessive-Compulsive Disorders. In L. Sperry, J. Carlson, J. D. Sauerheber, & J. Sperry (Eds.), Psychopathology and Psychotherapy DSM-5 Diagnosis, Case Conceptualization, and Treatment (third). Routledge. https://doi.org/10.4324/9780203772287

Tongavelona, J. R., Rakotoarivelo, R. A., & Andriamandimby, F. S. (2018). Hydrophobia of human rabies. Clinical Case Reports, 6(12), 2519–2520. https://doi.org/10.1002/ccr3.1846

Trifu, S. (2017). Suport de curs—Gândirea—Procese, funcții, analize.

Tyson, P. J., Davies, S. K., Scorey, S., & Greville, W. J. (2023). Fear of clowns: An investigation into the aetiology of coulrophobia. Frontiers in Psychology, 14, 1109466. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2023.1109466

Vassos, J. (2009). Phobia: An Art Deco Graphic Masterpiece. Dover Publications.

Imagini realizate de către artistul John Vassos (1898-1985), publicate și în cartea: Phobia: An Art Deco Graphic Masterpiece, tipărită de către editura Dover Publications, INC în anul 2009. Introducerea cărții a fost realizată de către David A. Beronä.